Nu ştiu cum arăta până pe 7.ian.2015 site-ul Charlie Hebdo, dar ce apare acum, la ora la care scriu, îmi transmite un sentiment ciudat. Cu toată franceza mea de baltă care mă ajută să traduc, nu cred că îmi scapă ceva.
Deci ce vor mai exact rezervele echipei de campioni ai luatului la mișto, ăia rămași neatinși de gloanțe? Nici mai mult nici mai puțin decât niște pomană publică. Și pentru ce? Că doar nu le-a sărit sediul în aer, n-au rămas în drum, și nici nu cred că e vorba de achiziții noi pe piața transferurilor de caricaturiști. S-or fi spart 2-3 geamuri, nu zic, dar pentru restul deranjului cred că au avut o găleată și niște mopuri pentru curățenie.
Lumea întreagă știe acum că aveau probleme financiare înainte de atac și numai Scaraoțki srl mai băga bani în ei știind el că odată și odată, după atâta întărâtare, trebuie să-și scoată pârleala. În ciuda problemelor, nu cred că înainte de deranjul din 7 ianuarie , ar fi îndrăznit să întindă mâna la mila lumii, în numele libertății de expresie. Ar fi fost rușinos și i-ar fi luat lumea cu Huo! pe stradă. Acum, hopa! au găsit ei soluția minune de redresare economică. Mai întâi au băgat mare un tiraj cât n-au tipărit ei în toată viața adunat, care s-ar putea să se vândă mai mult din milă și curiozitatea bolnavă a speciei umane și apoi ce s-au gândit? Ia hai să batem fierul cât nu s-au răcit foștii colegi. Și zdrang! în capul lumii, un S’il vous plaît monsieur! cu aspect de sânge, așa pentru l’impression artistique.
Mai pe înțelesul nostru: Știți, noi cică facem un fel de jurnalism deosebit și atât de liber în exprimare că nu prea-l cumpără nimeni. Acum cam murim de foame cu ce facem, dar n-ați vrea dvs să ne dați niște bani, ca să ne mai batem puțin joc de lume, în general? Că pe noi numa asta ne duce capul. Neapărat în numele libertății de expresie, bineînțeles…
Se știe că “Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană”. Cea a lui CH s-a scris trist săptămâna trecută, mai ales pentru cei uciși. Dar parcă și mai tristă e asta pe care o scriu acum supraviețuitorii. Arătându-ne încă o data, dacă mai era nevoie, cât de meschină e uneori lupta pentru ban.
Or fi văzut ei că mai toți pictorii mari au avut o glorie postumă, dar aici nu e cazul. Nu va licita nimeni să-și adjudece și să-și pună în living sau deasupra patului, o caricatură cu Mahomed pozat în cur…