Se chinuie de zor cei de la ProTV să născocească poveştile lor lacrimogene de doi bani, din care să câştige ei la greu pe baza fraierelii, dar nu vor reuşi în veci să-i ajungă pe americani. Fac ăştia nişte chestii de rămâi cu logica fracturată. Asta dacă foloseşti puţin creierul şi nu altceva pentru raţionament.

Mai ţineţi minte povestea cu tipul ăla din Detroit, care, de sărac şi cinstit ce era, mergea prosteşte, zilnic, câte 33 km pe jos (!!??) până la serviciu? Ei bine, ca într-o adevărată poveste americană de succes, happy-end-ul nu a întârziat să apară. Pentru că, nu-i aşa, de ce să nu premiem şi să sprijinim fianciar indiferenţa, lipsa de raţiune şi logică sau mioritica resemnare, care na, a ajuns şi la americani? Şi peste noapte, în alea două ore cât cică apucă el să doarmă, providenţa s-a dat peste cap şi l-a pocnit pe bietul om cu donaţii de vreo 350.000 usd. Plus o maşină nouă. Dar şi cu o căruţă de probleme. Că vorba aia: facerea de bine e chestia cu mama. O big mama, că e vorba de un negru.

Realmente nu ştiu dacă să-mi fie milă de bietul om sau să-l cred cel mai Forrest Gump din curtea şcolii. Dacă a mers de 10 ani într-o direcţie şi a arătat clar că nu prea mai vrea şi altceva de la viaţă, situaţia cu care s-a pricopsit acum, pare a-i îngreuna existenţa. E ciudat să vezi cum semenii vor să-ţi facă bine cu orice preţ. Pe undeva, aş fi tentat să cred că ei abia aşteaptă să-i vadă viitoarele suferinţe, cauzate de imposibilitatea gestionării unei astfel de situaţii, absolut nouă şi de neconceput pentru bietul om. Ceva îmi spune că majoritatea donatorilor sunt ahtiaţi după ştirile de la ora 5. Varianta Americană…

Facebook Comments

Nu că zic da' vreau să spun că

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: