Acum vreo zece ani, când am ajuns prima oară în Italia, am luat contact cu coperto. Tocmai primisem nota la restaurantul unde prestasem o cină şi în josul ei apărea o linie distinctă cu suma de 2 euro. Eram cu soţia şi am întrebat-o dacă îşi comandase şi consumase cumva pe ascuns coperţile de la meniu sau altceva similar. După răspunsul ei ce mi-a deranjat freza, din care am înţeles că meniul era încă viu, pe masă şi la îndemâna ei, am cerut lămuriri chelnerului. Acesta ne-a făcut să înţelegem că pentru faptul de a mânca afară pe terasă, unde ne-a pus pe dinainte tacâmurile şi o foaie de hârtie, am plătit extra. Aiurea! Şi la următoarele restaurante unde am tras în zilele următoare, primeam invariabil pe notă linia de coperto. Mai ales dacă era şi clar scrisă pe tăbliţele cu meniul afişat în stradă. Nu conta dacă mâncam înăutru sau afară. Am înţeles atunci că era de fapt forma de bacşiş fiscalizat pe care italienii îl îmbrăţişaseră. Şi era clar afişat şi cunoscut de toată lumea de la început. Ca să nu existe discuţii şi interpretări. E drept, nu chiar la toţi, pentru că am mai nimerit şi în locuri unde se păstrase tradiţionalismul. Pesemne că acelea aveau taxele de protecţie plătite la zi sau aparţineau lu vreun don Corleone fără griji.

Acum se pare că a ajuns şi la noi moda cu bacşişul pe bon fiscal. O stupizenie de nota zece, cum numai capul unui prim-ministru genial de prost ca Ponta putea să accepte. Pentru că, în aceeaşi tradiţie locală, când facem ceva nou, până nu-i punem moţ, nu ne lăsăm. Neapărat cu tricolor şi etichetă C.S.O.C (căcat superior cu origine controlată pentru necunoscători). Plin de jumătăţi de măsură. Cu posibilităţi de interpretare pentru organele de control şi portiţe de scăpare pentru cine trebuie. Şi cum pe cei din minister, mintea creaţă ce-a căcat ideea, îi blochează să dea explicaţii pentru că i-ar prinde lumea cu chiloţii în vine, sunt scoşi la înaintare fel de fel de trişti, care să explice culoarea maro şi mirosul trăsnet al noii creaţii guvernamentale.  Astfel, un nene din branşă iese la rampă şi, sub presiunea pierderii funcţiei şi închiderii propriei afaceri dacă nu acceptă să fie penibil la televizor şi luat de prost pe stradă, susţine cu convingerea că pământul e plat, următoarele:

“În momentul în care clientul doreşte să lase bacşiş, acesta va fi inclus pe o notă suplimentară, o notă care nu va conţine TVA de 9%. Deci vor fi două note: una pentru ce consumă şiuna pentru bacşiş, care vor fi înmânate la masă. Acel bacşiş va ajunge în casieria unităţii, el urmând să fie distribuit cu reţinere la sursă la sfârşitul programului sau într-un alt mod: o dată pe luna, pe săptămâna, cum hotărăsc angajaţii, care sunt beneficiarii acestui bacşiş, şi operatorul, în aşa fel încât să fie cât mai simplu. Sistemul devine însă maicomplicat atunci când clientul nu îşi manifestă de la început dorinţa de a lasă bacşiş şi, în drum spre ieşirea din restaurant sau din unitate – că se poate întâmplă să fie şi la coafor, şi la hotel – îi da 10 lei sau 50 de lei ospătarului. În acel moment, ospătarul ar trebui că, în mod benevol, să se ducă imediat la casă de marcat, neîntârziat, că nu cumva să fie surprins de un control al ANAF-ului, şi să fiscalizeze acest bacşiş”, a explicat, conform Digi 24, Dragoş Petrescu, vicepreşedintele Asociaţiei Restaurantelor din România.

Deci e cu “sau”, cu “alt mod”, cu “cum hotărăsc angajaţii”, cu “ar trebui”, cu “benevol”. Nu-i aşa că-i mişto? Că e clar pentru toată lumea ce e de făcut şi cum trebuie procedat astfel încât nimeni să nu greşească şi, doamne fereşte, să eludezi legile statului? Deci citeşti şi devii brusc fanatic religios de-atîtea cruci făcute şi dumnezei menţionaţi la grămadă. Asta pentru tine ca şi client. Pentru chelneri, frizeri, coafeze, taximetrişti, cărători de bagaje la hotel, şi proprietari de firme cu astfel de servicii, limbajul  e chiar de star porno scăpat de haine, în plină acţiune.

Vă daţi seama ce dueluri psihologice ochi în ochi vor fi de-acum la fiecare întâlnire de acest gen? Oare o fi sau nu jerpelitu ăsta un agent ANAF deghizat, stuchi-i-aş în ciorbă să-i stuchi? Oare panarama asta cu trei laţe slinoase pe cap o fi sau nu sub acoperire, arză-o-ar foehn-ul s-o arză?

Mă gândesc cu groază la momentele penibile de la orice terasă când te vei aşeza la masă şi vei cere: “Băiete, 4 mici cu muştar şi cartofi prăjiţi. Şi pune-mi de 5 lei bacşiş”. Vei mai avea oare garanţia că, pe baza bacşişului anunţat, micii vor conţine numai ingredientele standard, fără alt flavour personal al bucătarului/ospătarului? Nici nu vreau să mă gândesc. Va fi ceva gen Moartea căprioarei. Mănânc şi plâng…Mănânc. Dar ros de dubii şi incertitudini.

Uite aşa îmi vine acum o fantezie în care guvernanţii ăştia ar fi toţi nişte ospătari. Că doar de aia i-am ales. Să ne servească. Şi când o veni Ponta, îmbrăcat cu cămaşa albă şi vesta neagră (faţa îl ajută fără probleme) să mă întrebe ce bacşiş îi dau, să-i spun: Da, mă băiete. Taxează 3 perechi de şuturi în cur. Trece d-alea puternice, de scoţi chiloţii cu patentu. Iar bonul păstrează-l tu. Să câştigi la loteria fiscală!

BACSIS CHELNER RESTAURANT SERVICII CARICATURA

7 Comments

  1. racoltapetru6

    Mai aveam și eu o plăcere: să dau bacșiș când și cât vreau, fără să știe nimeni altcineva. Acu’ mi-o iau și p-aia! 🙄

    Reply
    1. krantzro (Post author)

      Trebuie impozitate şi plăcerile, nu?

      Reply
  2. adelinailiescu

    Eu astept ziua in care voi vedea ‘autostopistele” de pe centura cu_casa de marcat in poseta. Sau la astea e cu tarif fix, fara bacsis?

    Reply
    1. krantzro (Post author)

      N-ai cum s-o prinzi. După cum ştii se plăteşte totul înainte.

      Reply
  3. calinakimu

    Bacsisul, ciubucul sunt turcisme care au prins…Adica, daca cineva iti face un serviciu…cu un anumit grad de servitute, acesta trebuie recompensat suplimentar?! Este aberant. Sa i se faca un salariu mai mare. Bineanteles ca marirea salariului va fi in costul produselor si tot NOI cei care nu avem meserii publice, le vom suporta. Un strungar, face si el pe sest o piesa si o da pe bacsis…i tot asa ne furam caciula din cap.
    De fapt noi ne invartim in jurul cozii. Traim(presupunem) intr-o lume nebuna, adica dupa chipul nostru, egotica, inconstienta, in care numai profitul personal conteaza.
    Din pacate viata oamenilor a ajuns un BACSIS…atat. Nici nu meritam mai mult.

    Reply
    1. krantzro (Post author)

      Şi totuşi bacşişul, cu mici excepţii, e prezent în orice ţară. O fi fost imperiul otoman întins, dar parcă nici chiar aşa.

      Reply
      1. calinakimu

        Asa este…naravurile proaste se iau cel mai usor, sunt ca microbii…Ideea ramane aceiasi…o lume structurata egotic este…destructurata.

        Reply

Nu că zic da' vreau să spun că

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: