Pe una din străduţele înghesuite ale cartierului în care locuiesc, de la începutul anului, nouă meşteri mari, calfe şi zidari, vorba baladei, au început să ridice o mîndră construcţie. Conform proiectului de pe site-ul lor, prin care au şi început vînzarea apartamentelor deşi de-abia au terminat primul nivel, ar fi vorba de un bloc de 10 etaje. Ridicat fix în mijlocul unui pîlc de case rămase nedemolate de Ceauşescu, atunci cînd a construit cartierul de blocuri din jur.
Ideea e că acum două zile, deci joi, totul îngheţase acolo. Unde mai pînă atunci, zi-lumină, o armată de oameni trebăluia de zor pe lîngă cele două macarale instalate. Mi-am zis că o fi fost de la o banală lipsă de autorizaţie de construcţie. Că deh, se mai întîmplă. Ieri, vineri, oamenii reveniseră la treabă. Exact din locul unde rămăseseră. Şi m-am uitat în calendar. Fusese Înălţarea.
Deci iată un constructor cu frica lu Dumnezeu. Care ştie că nu te joci cu aşa ceva. Asta dacă vrei să iasă treaba bine. După chestia asta, ţinînd cont că stau la 50 de metri de şantier, tare mi-e să nu mă trezesc într-o noapte, auzind dinspre blocul ăla un ţipăt de jale. Ăla cu: “…Zidul rău mă strînge, ţîţişoara-mi plînge!…” Preventiv, i-am spus soţiei să ocolească zona. Că nu ştiu dacă constructorul e căsătorit sau are pe cineva.
Cinste lor! Cei care lucrează la Catedrala Mântuirii Neamului nu-s așa de credincioși sau nu li se permite.
Alt patron, alte obiceiuri, altă credinţă. Plus că lu PF Daniel nu prea îi e frică de D-zeu.
Mesterul Manole, cocotat pe schele, spoia tavanul manastirii. Ramane fara var in galeata. Ca sa nu se dea jos de pe schele, striga la unul dintre cei noua mesteri mari, calfe si zidari:
– Macheee ! Var !
Mache, rezemat de zidul manastirii, la umbra,, raspunde:
– Mache love, not var…
Şi Ana cred că era o Flower Power. 🙂