La pensii care va să zică…

Lăsat cu limbă de moarte de fostul guvern şi transformat de Parlament într-un fel de cadou de Moş Crăciun pentru toţi bugetarii, proiectul de lege cu măritul de leafă pe principiul “meriţi sau nu, noi tot îţi dăm bani” a sfîrşit firesc, cu iscălitura unui preşedinte care-şi doreşte clar nişte sărbători fericite.

  • Uraaaa! – au strigat în cor mulţi dintre experţii în frecat menta la stat, luînd deja cu asalt site-urile cu oferte tentante pentru ultimul iPhone de pe piaţă.
  • Huoooo! – a strigat nea Puiu, pricopsit exact în această perioadă cu o frumoasă şi neaşteptată somaţie de excutare silită de la ANAF. Una sosită ciudat şi din senin, purtătoare a unei sume de vreo 3300 de lei pentru nişte sume chipurile nevirate în contul de pensii tocmai din anul 2012. Cu tot cu penalităţile de întîrziere aferente. Calculate conform legilor în vigoare, de la care cei de la stat nu s-ar abate niciun milimetru.

Cînd primeşti aşa ceva acasă, primul gest firesc e să cauţi în sertarul cu medicamente pastilele de inimă. Asta în timp ce cu mîna cealaltă deja formezi pe telefon 112. Doar cît să mai dai un enter în caz că alea nu-şi fac efectul. Apoi îţi ştergi cu o batistă transpiraţiile ce ţi s-au înodat în barbă şi încerci să te linişteşti. Mai ales cînd ştii că nu ai făcut nimic ilegal. Ba din contră, ai plătit regulat tot ce ştiai că trebuie plătit. Spunîndu-ţi că neapărat e o greşeală undeva şi sigur cineva te va ajuta să lămureşti problema cu acest rahat căzut din cer pe casa ta.

Aşa că nea Puiu şi-a făcut bagajul, luîndu-şi cu el o zi de concediu, un pumn de pastile şi-un proţap pentru jalba pe care scria cu litere mari şi înfricoşătoare: ANAF. Apoi şi-a îmbrăţişat familia şi-a făcut o cruce mare şi dus a fost. Tocînd mărunţel din gură fel de fel de ziceri, din care soţia abia a putut înţelege ceva cu “…în gura mamii lor!“. Şi deşi nu părea, omul ştia că pleacă la război. Unul de uzură. Unul îndelungat. Unul cu statul român.

Ajuns la sediul ANAF-ului, freza lu nea Puiu a fost brusc răvăşită de şocul unei imagini cu puternic impact emoţional ce i se întindea în faţa ochilor deja umezi. Patru ghişee cu cozile aferente, care de care mai apropiată de dimensiunile unor anaconda, şerpuiau descurajant în sala principală. Amestecînd laolaltă oameni bătrîni, tineri şi copii în cărucioare. Fiecare cu problemele şi mirosurile proprii. Dar care, priviţi în ansamblu, formau cadrul perfect pentru o reclama la Aspacardin. Unde să te aşezi? Pe cine să întrebi? Cum să afli rezolvare la problema ta care deja părea fără rezolvare? Războiul începuse, iar statul atacase primul. Perfid, aşa cu o face de fiecare dată. În plan psihologic. Făcîndu-l pe nea Puiu să se lovească cu capul de toţi pereţii în căutarea unor aviziere de unde ar putea afla o îndrumare.

Făcîndu-i-se pesemne milă de faţa lui, pronia cerească îi scoate în cale un domn ce părea de-al locului. Prea era în pulover pentru vremea ploioasă de afară. Omul îi ascultă păsul, se uită pieziş în hîrtiile lui şi-i sugerează să întrebe la camera 2.

Taci c-am rezolvat-o!” gîndi nea Puiu, privind oarecum superior la cei aşezaţi la cozi. Şi apasă hotărît pe clanţa camerei indicate. Înăuntru, nimeni. “Ptiu! La naiba! Ce cîcat fac acum?” se întrebă nea Puiu scărpinîndu-se la ceafă. Să zăbovească în faţa uşii n-avea rost. Cine ştie cît ar fi durat? Se întoarce la domnul în pulover care îi confirmă: “Da, e posibil să fie plecaţi pe teren. Încercaţi atunci la biroul inspectorilor “de nume“. Şi-i arată direcţia pe culoar, dispărînd apoi într-unul dintre birouri.

Ajuns în sala cu “inspectorii de nume“, nea Puiu descoperă în secunda unu un mod de organizare eficient. Patru birouri împărţeau alfabetul, fiecare cu solicitanţii de la literele respective. Numai că, din cele patru, doar unul avea şi un inspector. Motiv pentru care, la coada descurajant de lungă se înghesuiau cu probleme toate literele.

La minim 5 minute de persoană, o aritmetică simplă făcută mintal (…8 ori 5, scriem 0 şi ţinem minte 4...) i-a spus clar că ar avea de aşteptat vreo două ore. Doar ca să pună o întrebare. Nu mergea. Era aiurea. Trebuia să găsească o altă soluţie. Şi în disperare de cauză, a intrat în prima cameră ieşită în cale.

  • Bună ziua! a rostit timid nea Puiu, cu foile făcute sul în loc de bască.

Ecoul vorbelor lui l-a lovit instantaneu. Asta pentru că niciuna din cele 4 persoane din dosul birourilor n-a scos vreun sunet. Ba chiar nici n-au întors capul către el, făcîndu-l să se simtă ca o muscă pe care, deşi o auzi bîzîind, o ignori pînă nu se aşază pe tine. Fiecare continuîndu-şi activitatea de pînă atunci: una privea pe fereastră la ploaia de afară, unul îşi admira luciul pantofilor, unul privea concentrat în monitorul din faţa lui dînd senzaţia că a prins o secvenţă cîştigătoare  de Solitaire şi una muşca cu poftă dintr-un măr, privind absentă în gol.

  • Bună ziua! rosti mai tare nea Puiu. V-aş ruga să mă ajutaţi cu o informaţie legată de o somaţie de plată venită de la dvs.
  • În ce problemă? catadicseşte să-i răspundă cu gura plină cea cu mărul.
  • Păi uitaţi ce-am primit acasă, prinde curaj nea Puiu şi începe să-i explice de-a fir-a păr ce şi cum s-a achitat el faţă de statul român şi cum i-a mulţumit acesta arătîndu-i limba.

Apoi într-un final, bugetara de la ANAF concluzionează sfidînd orice logică şi scurtcircuitînd sinapsele din creierul lui nea Puiu:

  • Păi puteţi face contestaţie dar trebuie să demonstraţi că NU aţi plătit!

Nea Puiu duce deja mîna la geanta cu pastile şi apucă să întrebe:

  • Păi şi eu ce fac acum dacă nu vreau să plătesc şi că mă puneţi aiurea pe drumuri? Mă executaţi silit şi apoi trebuie să vă dau în judecată pentru recuperarea pagubelor?
  • – Faceţi ce vreţi! i-a retezat-o bugetara, aruncînd cotorul de măr la coş. Oricum, pentru mai multe relaţii mergeţi la inspectorul de nume.

Hai că m-a lămurit şi asta! şi-a spus nea Puiu ieşind pe uşă şi aşezîndu-se de nevoie la coada cu inspectorul. Poate o fi ăsta mai deştept, că prea îl laudă toţi c-ar şti ce trebuie. Şi după mai bine de o oră de coadă, ajunge să reia povestea lui tristă şi în faţa inspectorului de nume. Derulînd pas cu pas cum a plătit la termenul scadent toate dările la pensie pentru activitatea desfăşurată pe un PFA, pînă în momentul cînd, angajîndu-se la o firmă, acestea au început să fie virate automat de aceasta. Şi cerînd acum lămuriri asupra sumelor din somaţie din care nimeni nu înţelege de unde au apărut şi ce reprezintă exact. Putînd doar deduce din prescurtări că unele erau penalităţi de întîrziere calculate pe 3 ani, deşi în acest interval nu a fost înştiinţat în vreun fel de existenţa vreunui debit. Şi după ce termină, “inspectorul curului” cum l-a botezat plin de draci ulterior nea Puiu, îi aplică una scurtă, la pateu. Lăsîndu-l aproape fără respiraţie:

  • A, păi nu la noi e problema. Trebuie să mergeţi la pensii. Că ei ne-au trimis situaţia. Noi am preluat-o aşa cum e şi am dat-o la executare silită. Mergeţi la noi la camera 1 să vă scoată fişa personală şi cu aceasta vă duceţi la Casa de Pensii.
  • – La pensii, care va să zică, mai apucă să rostească caragialesc nea Puiu şi pleacă spăşit spre o nouă coadă de la camera 1.

Apoi, victorios şi fericit că scăpase rapid de coada de la 1, pleacă glonţ cu fişa la Casa de Pensii. Acolo unde, după o altă coadă, este lămurit rapid de doamna de la informaţii care i-a ascultat şi ea povestea.

  • Din păcate, noi nu mai avem ce face. Situaţia s-a predat mai departe la ANAF. La ei trebuie să mergeţi şi solicitaţi lămurirea situaţiei şi eventual anularea executării silite.

Ce-ai mai fi putut spune la o asemenea replică? Poate doar Allahu Akbar! în timp ce cu o mînă trăgi hotărît şi împăcat cu soarta de firul declanşator al centurii cu dinamită. Avînd că ultim gînd cel legat de mărirea salariilor tuturor bugetarilor. Pentru că, nu-i aşa, chiar merită. Toţi. Cu vîrf şi îndesat!

– va urma, că nu se lasă el aşa uşor –

 keep-calm-and-love-anaf

Sursa foto

4 Comments

  1. cetățeanu’ turmentat

    O,asta e nimic,sa vezi cand am mers eu cu legea in mana(listata de avocat) la Finante,si aia mi-a spus ca legea aia nu se aplica pe teritoriul judetului….Cum?!!!Am vrut sa o fortez sa scrie asta cu manuta ei pe hartie,dar nu s-a lasat.Mai era putin si o bateam,am crezut ca fac o criza de nervi,am incuiat usa cu iala si mai aveam un pic si ii crapam capul.Cand am intrebat-o de ce nu se aplica,a zis ca la ei nu a fost prelucrata,nu stia de ea,deci nu se aplica….
    Recunosc ca sunt un scandalagiu,mai ales cand cineva imi agreseaza drepturile sau imi blocheza masina, curtea,viata,etc.Ultima la care am vrut sa ii crap capul a fost una de la registrul comertului,care vroia ea asa sa imi ceara acte suplimentare pentru un dosar,ca asa stia ea,dar am pus-o sa citeasca cu voce tare de pe site,si surpriza…acolo nu scria despre ce dorea ea sa-mi ceara.Daca nu=mi lua dosarul,il faceam guler.
    Din pacate la ghiseu ajung cei mai slab pregatiti,neperformanti,penibili din sistem.Dar va asigur ca exista si angajati care sunt specializati si in care s-au investit mai multi bani in cursuri si pregatire decat am eu in 20 de ani in vanzari in firme mari,multinationale.E pacat de investitie daca vrei sa-i tii cu 1.500 lei salar si sa-i pui in aceeasi oala cu majoritatea funtionarilor sau cei de la ghiseu(care intre noi fie vorba,au cel mai greu job,trebuie sa discute cu toti gigeii care se prezinta la ghiseu si oricat le-ai explica nu inteleg,ca sunt redusi asa de felul lor)

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Aia cu judeţul e clar de colecţie :)))
      Şi eu înclin să cred că la ghişeu sunt doar cei new entry sau plafonaţii. Cei pricepuţi sunt ăia la care te trimite o cunoştinţă şi te rezolvă imediat.

      Reply
  2. gheo

    Sunt convins ca nentu Puiu a facut o greșală pe undeva în legătură cu PFA-ul! A uitat să anunțe ceva, pe cineva! Acum să umble pînă își tocește pingelele!

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Nu zic nu, el ştie. Dar dă-o naibii şi la ăia! Te lasă 3 ani fără să-ţi spună nimic şi după aia poc! cu executarea silită? Adică aşa cum au trimis somaţia, puteau trimite la prima lună de întîrziere de plată. dar pesemne că e mai uşor să fii ca un golan şi să iei bani mai mulţi.

      Reply

Leave a Reply to cetățeanu’ turmentatCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.