Săru’mîna, boierule!

Nu știu dacă vă mai interesează cam cum se mai jignește în ziua de azi un popor. Că de 25 de ani tot credem că le-am auzit pe toate. Și totuși, se pare că politicianul român reușește să găsească resurse nebănuite. Unele care, îmbibate cu același tupeu grețos, sunt scoase la iveală chiar de pe treptele DNA-ului. Semn clar că degetul mic rămîne în continuare un etalon al raportului de putere. Iar truda unor procurori, care, și așa de multe ori, se dovedește a fi doar un bîzîit enervant, e la o zi distanță de a deveni un fel de muncă patriotică de strîns mușețel.

Pesemne că, pe aceleași considerente, penalul de Dragnea pune cu nesimțire în balanță cătușele cu pîinea. Arătînd tuturor că știe foarte bine cam pînă la ce nivel al discuției, una de tip alba-neagra, poate ajunge un electorat obișnuit să lase gîndirea în seama altora. Unii nu neapărat mai deștepți ci doar mai pricepuți la împărțeala micilor și a berii la draft.

Privind, ca în fiecare an pe vremea asta, la poza de mai jos, n-ai cum să nu observi că nu s-a schimbat mare lucru în cei 26 de ani. Fiind la fel de valabilă ca orice piesă de-a lui Caragiale. Și chiar dacă, între timp, colorul aparaturii de ultimă generație i-ar da un altfel de frumusețe, mesajul ar fi același. Iar mustața și tupeul rămîn la locul lor. Aprobînd superior un ”săru’mîna” pentru siguranța iluzorie a unei bucăți de pîine. Aia care dovedește, încă o dată, că dacă e prea multă, tîmpește.

mineri-dinu-lazar

sursa foto

2 Comments

  1. klaus

    Ce tâmpește? Siguranța sau pâinea?

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Legenda spune că cică pîinea.

      Reply

Leave a Reply to klausCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.