Cred că nu e articol cu și despre mojiciile șoferilor de taxi în care, inevitabil, la comentatori să nu apară lucrătorii în branșă. Că vorba aia, ”e și ei oameni”, mai citesc pe ici pe colo și trebuie să-și apere breasla. Chit că motivele sunt puerile și nu țin cont de regula aia de bază a pieței privind cererea și oferta.

Și fix cînd ești cît pe-aci să te mai înmoi de la lacrimile lor, în care își îneacă amarul unei vieți trăite parcă de pomană, o nouă poveste te ia prin surprindere și-ți strică freza.

Deci faci o comandă la taxi și aștepți cuminte la Mec-ul de la intrarea în Otopeni, ieșind din București. Mașina vine în trei minute și-i pui cap compas aeroportul Henry Coandă. Și după nici două vorbe schimbate cu colegii de pe bancheta din spate, ajungi la aeroport și te uiți la aparatul de taxare. Cursa cu care i l-ai peste cap face 9 lei și niște bani. N-o să-i dai doar 10 lei pentru 5 minute de mers în linie dreaptă pe DN1, așa că te scobești în portofel și mai găsești mărunt 3 lei. Îi întinzi șoferului și brusc observi scîrba aferentă privirii acestuia. Întrebi oarecum surprins dacă totul e în regulă, iar răspunsul vine imediat: ”Păi, Nu”. ”Păi de ce?” întrebi reflex, presimțind totuși bomba de nesimțire ce-ți va exploda în față. ”E prea puțin”, vine verdictul și imediat regreți chestii, aproape convins că n-ar fi rău să-ți iei înapoi cei 3 lei dați în plus. ”Și cam cît ar trebui la o cursă de 10 lei?”, continui așa, de curiozitate, în timp ce cobori, să vezi cam cît se poate întinde jegul pe acea suprafață. ”Păi la cîte persoane ați fost, minim 20, că doar nu e tramvai”, vine răspunsul, consfințind tupeul fără limite. Că doar erați deja la aeroport și-n sus era doar cerul. Și asta în timp ce închizi ușa, ascultînd cum mai apucă să iasă un ”…vă-n gură de căcăn…”

Știu, e grea viața în taximetrie, dar nu e nimic cu forța. Că tot așa e și matematica și carnea de porc. Ideea e să nu le amesteci. Că uite, uneori combinația asta dă naștere la chestii neplăcute.

A, să nu uit: Cică ”Meridian taxi este mai mult decît o companie de taxi. Este partenerul tău de încredere!” Mă lași?

Taxischild mit Spiegelung im Dach des Taxis

foto

6 Comments

  1. racoltapetru6

    E clar că taximetria nu-i pentru oricine. E nevoie de tupeu și artă în a-i educa pe pasageri.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Plus că, uite, mai dai și de niște pasageri nesimțiți…

      Reply
  2. Renata Carageani

    Maximum de mizerie pe care mi-a făcut-o un taximetrist a fost să încaseze 10 lei ad labam și să accepte să mă taxeze pe așteptare. M-a dus apoi de unde m-a luat. Aparatul arăta 22 de lei. I-am dat 15. Mi-a zis că 22. I-am zis că deja îi dădusem zece. Mi-a zis că el îmi citește de pe aparat. Aveam multiple posibilități, teoretic, dar nicio dovadă că-i lăsasem deja primii 10 lei. Așa că i-am dat încă 22 și aia a rămas ziua în care unul care s-a făcut taximetrist fiindcă nu știe să pună gresie și faianță m-a făcut de 10 lei într-o clipită de nesimțire.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Asta-i un fel de metoda ”maradona” din taximetrie. E bine de ținut minte.
      Altminteri, lasă, dragă. Să-i ajungă de lumînări.

      Reply
      1. Renata Carageani

        metoda maradona?! Asta ce mai e?

        Reply
        1. cezar firicel

          Hand of God 🙂

Nu că zic da' vreau să spun că

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: