Să facem țara lună!

Am  observat că periodic, semeni de-ai noștri, brusc loviți de karmă, bune intenții sau de pornirea lăuntrică că ”Așa nu se mai poate, frate! Trebuie făcut ceva!”, dau năvală prin patrie cu chef nebun de a face curat. Și întocmai ca în fața ofițerului de stare civilă, de bunăvoie și nesiliți de nimeni, oamenii se apucă de mutat munții. Ăia de gunoaie. Că pe cei de nesimțire și de indolență ai primăriilor n-ai cum.

Unii iau la curățat plajele cu nisipul ajuns un amestec 50-50 cu mucurile de țigară, alții pădurile încă pline de mirosul de mici lăsat de week-end-ul abia încheiat. Unii, mai curajoși, se cațără pe vîrf de munte după hîrtiile de eugenii energizante lăsate, normal, de ”pantofari”, alții trec prin ciur rîurile pentru pet-uri și alte chestii duse de apa sîmbetei. Iar dacă nu vrei să te deplasezi prea mult și dorința nestăvilită îți dă ghes, există marfă și printre aleile blocurilor din marile orașe.

Iar în timpul ăsta, gunoaiele din administrațiile locale, aplaudă frenetic în consiliu economiile făcute la buget și mai dau, în compensare, o comandă de panseluțe cu cristale swarovsky sau de-un punct sătesc de informare turistică la preț de Burj al Arab. Felicitîndu-se pentru inspirația de a nu mișca un pai în zonele alea, că oricum vor veni voluntarii să le facă treaba gratis. Cei care se vor mulțumi la final doar cu cele cîteva poze pe care să le arate celorlalți pe facebook, cu sentimentul găinii babei de după mărgică și senzația că au făcut o faptă bună. Și invariabil, le vei vedea pe cele de început, cu avînt și saci fluturînd goi și pe cele de final cu sacii plini și contabilizați în kile, alături de textul standard care consfințește verdictul: ”A fost greu dar a meritat!” Să mori tu?

Arătați-mi un ecologist de-ăsta de duminică, ce face chestia numai din plăcere și cu inima larg deschisă, ca și cum asta ar fi menirea lui în viață și ar face-o zilnic și eu îi mănînc tot gunoiul strîns în saci.

Iar explicațiile cu sensibilizarea celorlalți, cu puterea exemplului, cu conștientizarea și alte năzbîtii de-astea menite să-ți crească nivelul la mană, raportate la nivel de planetă sunt fix egale cu zero, avînd impactul unui pîrț tras în mijlocul unui uragan. Că dacă vom privi în urmă, după miile de astfel de acțiuni numai de la noi din țară, ce s-a înțeles de fapt și mai ales, care-s rezultatele? Bineînțeles și mai mult gunoi lăsat în urmă de alții. Semn că problema e pusă greșit iar soluția aleasă ne arată că putem și noi fi campioni mondiali la ceva: fracturarea logicii. Că oricît s-ar strădui unii mai deștepți să ne arate luminița, după doi ani de zbateri și investiții, suntem în stare să-i convingem că negrul din tunel ne vine ca turnat. Pentru că la noi, să pui gunoiul unde trebuie, pare a fi o provocare mult prea mare chiar și pentru adulți.

Așa că, a continua după aceeași rețetă, chiar dacă știi că finalul te face să ai aceeași față ca a hamsterului ce dă la rotiță și se miră că nu mai ajunge nicăieri, denotă un oarecare masochism. Și cît timp din spate vin hoardele de viitori mîncători de mici în pădure cărora școala le-a scos din program orele de educație civică sau de sănătate pentru a nu le tulbura seturile de cruci obligatorii și rugăciunile sincere cu ”Dă Doamne să nu m-asculte!”, orice astfel de chin e sortit eșecului pe termen lung.

Îmi povestea acum mult timp un amic ce s-a nimerit pe un vaporaș de croazieră în Deltă cu un grup de copilași străini, cam cum și de unde pornește rezolvarea problemei prin alte părți. Copiii au mîncat fiecare gustarea aferentă și apoi au strîns într-o pungă mai mare resturile și ambalajele rămase. Apoi le-au predat însoțitoarei care, la rîndul ei, s-a dus cu ele la un nea Traian, lup de deltă, care cîrmea și el pe vas. Omul s-a uitat la pungă, a înțeles în final ce vrea tipa de la el și cu un gest larg, a zvîrlit totul peste bord în apă. Făcîndu-i cu ochiul doamnei cum că ”Las să mănînce și peștii”. După un asemenea gest, ce-ai putea să mai faci? Ca străin, începi să te uiți după camera ascunsă, convins că totul e o farsă. Noi, sigur, ăștia verzi, băgăm repede o cruce. Că doar asta am învățat la școală.

Știu, mulți îmi vor spune că e o opțiune proprie. Nu te obligă nimeni să-ți faci un țel din strînsul voluntar al rahaților lăsați de alții. Ideea e că mi se pare aiurea să zici că e ok așa și că te simți bine după. Că dacă ar fi o chestie mișto, nimeni nu s-ar da în lături. Iar politicienii ar fi primii și s-ar înghesui ca musca la moț. Numai că ăia simt imediat pînă unde e cazul să se întindă cu mimatul plăcerii. Mai ales în campanie. V-o mai aduceți aminte pe janghina de Firea cum era ea spaima măturilor din oraș atunci cînd ieșea la cerșit de voturi? De cîte ori ați revăzut-o după ce-a ieșit primăriță? Tot așa, de puterea exemplului. Normal că niciodată, că doar e mult mai mișto ca în loc de mănușile de cauciuc să simți în mînă palma lu Pandele care te strînge la decolare în avionul spre Bruxelles. Fiind convinsă că, mai devreme sau mai tîrziu, s-o găsi un cioloș sau alți fraieri  bloggeri care să se adune și să-i facă curat prin bătătură. Că doar lumea n-a votat-o să facă curățenie. A votat-o că e deșteaptă.

ecologizare

foto

4 Comments

  1. Renata Carageani

    Da, e ca la duduile alea cu jeg pe sub unghii care aleg să și le vopsească cu ojă, ca să nu se mai vadă. Tratăm efectul, nu cauza.
    Dacă la fiecare loc de popas duminical, cu grătare și muzici, ar apărea, când sfârâie micul mai amețitor, un jăndar cu carnețel de amenzi și-ar tăia bilete de papagal cu patru zerouri, poate că, de frică, mârlanul s-ar învăța să-și ia cu el, acasă, gunoiul. După vreo doi ani de frici de-astea, poate că i-ar intra în reflex. Sau poate că nu. Dar merită încercat.
    Știi, în plin scandal al dezinfectanților spitalicești și-al infecțiilor aducătoare de moarte, l-am auzit pe Dr. Streinu-Cercel spunând că igiena începe cu apa și săpunul. Declarația a apărut pe post o singură dată, la celelalte calupuri de știri s-a tăiat, că nu era în trend. Dar omul avea dreptate.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Eu trăiesc permanent cu sentimentul că nu se vrea să se educe lumea cu forța, așa cum e normal în stadiul nostru de evoluție per țară. Și nu e vorba de bani pentru personal. Că poți să susții cheltuielile foarte bine din amenzile pe care sigur le poate încasa un agent.
      Și atunci rămîn doar două variante: ori cei de la conducere sunt toți extrem de proști și nu știu cum se face, ori fix asta se dorește: o populație needucată de care să rîzi ca de-o mîță cînd îi pui laseru pe perete.
      Cît despre apă și săpun, stai liniștită că avem suficient în reclame. Da viermi pe om, unde-ai mai văzut?

      Reply
  2. clujanu

    Am participat la primele două acțiuni de genul acesta de la Cluj. Cu auto propriu si cu toti prietenii copiilor. Sloganul actiunii la Cluj este -No hai ș-om strânge gozul-
    Nu prea vad rezultate, gunoiul este la loc!

    Aceste rânduri apropo de _ Arătați-mi un ecologist de-ăsta de duminică, ce face chestia numai din plăcere și cu inima larg deschisă, ca și cum asta ar fi menirea lui în viață și ar face-o zilnic și eu îi mănînc tot gunoiul strîns în saci._

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Nu prea înțeleg unde bați. Că dacă vrei să-mi urezi ”poftă bună!” ar cam trebui să vrei să tăbari pe goz zilnic. 😉

      Reply

Leave a Reply to krantzCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.