Aseară la telejurnal am văzut cașcaval

Îmi amintesc că prin ’89, cînd am făcut armata, în programul zilnic era inclusă la ora 11 o gustare. Ceva frugal, de întins pe nelipsita pîine neagră. Ceva care să te facă să mai uiți de foame și de sila cu care te-ai uitat, la micul dejun de la ora 7:30, la farfuria cu varză călită-puturoasă sau la cea cu iahnie de linte-clei. De regulă, era vorba de margarină sau de marmelada din aceea la cutie de placaj care, invariabil, de bună ce era, ajungea călărită de roiuri de muște. Și, din cînd în cînd, gustarea era și sub formă de pate. Și nu știu dacă din economie sau pe considerente logistice, acesta venea în cutii de 200 de grame. Bineînțeles, rația era de o cutie la 4 soldați. Pentru că, se demonstrase științific, cele 50 de grame erau absolut suficiente pentru un tînăr, în creștere, care alerga bezmetic de colo-colo toată ziua, luptînduse doar cu lipsa de logică. Ideea e că nu-mi aduc aminte ca cel puțin cît am fost în ciclul întîi, să fi beneficiat de acea nenorocită de rație de 50 de grame. Și asta pentru că ”veteranii”, adică cei din ciclul doi, care acum ajunseseră gradați și se ocupau de instruirea noastră, ocupîndu-se și de împărțirea gustărilor, își trăgeau firesc și camaraderește, partea leului. Una care, pe timp de război, s-ar fi remediat cu un glonț în cap. Oprindu-și fiecare cîte o cutie-două și grupîndu-ne pe noi ceilalți cîte 8 inși la o cutie de pate. Motivînd cu nonșalanță și mușcînd din felia proprie de pate cu pîine (nu de pîine cu pate), că cică așa a venit mai puțin de la magazie. Practic, ajungeam să întindem pe felia aia de pîine ceva ca o urmă cu gust de pate, pe care mai mult ni-l închipuiam decît să-l fi savurat.

Ieri, după o zi contra-cronometru în care am putut vedea disperarea pesediștilor de a pune mîna pe cașcaval (că vorba aia, o zi în care n-ai furat e o zi pierdută), mi-a revenit în memorie imaginea cu pateul. Și după toată viermuiala aia parlamentaro-guvernamentală ce avea un singur scop, am avut, pentru a cîta oara?, același deja-vu. Cel cu ei grăbindu-se să ia cuțitele și promițînd lumii că vor împărți cașcavalul. Și n-am niciun dubiu că la final, ca de obicei, lumea va descoperi că din șvaițerul ăla delicios arătat tuturor, s-a nimerit, ca naiba, iar, să aibă pe pîine doar găurile.

Dar pînă atunci, începînd de azi, la ministere și în birourile administrației publice, oamenii vor scoate din dosare toate hîrtiile pe care s-au scris pînă mai ieri chestii ce țineau cît de cît de normalitate. Sau măcar păreau a fi pe drumul bun. Apoi le vor pune cu fața în jos pe birou și vor tăia roșii pe ele. Pentru că, toată lumea știe: cașcavalul e mult mai gustos cu roșii.

 

foto

9 Comments

  1. Fabiola Ion

    Nici că puteai ilustra mai bine spectacolul de ieri.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Ei aș! Eu zic că întotdeauna e loc de mai bine. Și ei se străduie din greu. 😉

      Reply
      1. Fabiola Ion

        Daa, dau în brânci săracii…

        Reply
  2. racoltapetru6

    Spectacolul a fost pentru toate gusturile. Eu m-am amuzat copios de întrebările și răspunsurile din fața comisiilor de validare ale parlamentului. O formalitate de tot râsu-plânsu’.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Oricum avizul era doar consultativ. Adică chiar și cu vot negativ la comisie s-ar fi mers cu acel ministru. Ce mai conta încă o tîrnoață cu minus în plus?

      Reply
  3. gheo

    Ai uitat de conserva de peste in marinata! La astea nu se inghesuiau “veteranii” asa ca aveam cite una de boneta! https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRZeh7SwAZTt8twiw2PrPc1_2a53T7cxcgWzhaWM0Et-BmLJbhB-Q

    Reply
    1. krantz (Post author)

      E posibil să fi uitat, nu zic nu. Dar dacă nu mi-am mai amintit-o înseamnă că nu prea m-a marcat.

      Reply
  4. Renata Carageani

    Bun preambulul cu armata. Aproape uitasem că stagiul militar era una dintre marile mizerii ale socialismului. Prima școală serioasă a umilinței și nedreptății cu care băieții intrau în viață.
    Cât despre cașcaval… Eu nu cred că pe hârtiile alea pe care ăștia vor tăia roșii scria ceva. E singurul punct în care nu ne potrivim. În rest, e cum zici tu, poate mai dramatic. Ca să promiți că salariile până în 2000 de lei vor fi scutite de impozit, înseamnă că ori ești prost, ori eșto beat, ori și,și. Fără creion și hârtie, e limpede că ăla care câștigă 2001 lei va lua în mână cu 16% mai puțin decât „săracul” plătit cu 2000.
    Faza de neuitat: Dragnea alergând să intre primul în clădirea guvernului, ca un câine care vrea să-și marcheze teritoriul.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      E normal să ți-i apropii pe ăia cu ”sub 2000”. Că sigur sunt mai mulți. Iar legat de ce scria pe hîrtii, mă gîndesc că cel puțin aici, din cele spuse, s-a lucrat la o nouă grilă unitară, care să evite astfel de situații aberante ca cea la care faci vorbire. Dar cum doamna Vasilescu a spus că n-are nevoie de informații, că are deja un program, normal că hîrtiile sunt acum bune de tăiat roșii. Că doar ei, cei roșii, sunt cei mai deștepți.

      Reply

Leave a Reply to krantzCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.