Arkham origins

De-a lungul istoriei noastre, poporul român s-a obisnuit să se raporteze la conducătorul suprem, indiferent dacă era de bine sau de rău. Fie că a fost Ştefan, Mihai, Cuza, Ferdinand sau oricare dintre toţi ceilalţi, poporul a mers după fiecare, susţinându-şi conducătorul, cu bune şi rele, convins că direcţia era una bună. Oricum, mai sus de acesta era doar Dumnezeu. A urmat apoi o perioadă de 45 de ani în care raportarea s-a făcut numai la bine, întrucât răul dispăruse, fiind de fapt tot un fel de bine dar mai altfel. Cum în natură există o lege a compensaţiei, brusc ne-am trezit în perioada în care raportarea la conducător este doar la rău. Orice belea se întâmplă în ţară, are un singur vinovat: preşedintele.  Cel care n-a făcut, n-a dres, n-a luat măsuri, n-a acţionat la timp, nu a…, nu a…, nu a… O ţară întreagă de perfecţi, ridică în sincron degetul arătător în direcţia acestuia, pecetluind verdictul, fără teama că ar putea greşi cumva. Deşi invidiat oarecum de toţi, preşedintele are şi marele ghinion ca acum faptele sale ajung repede la toţi şi se uită greu, fiind şi înregistrate peste tot. Şi deşi binecuvântaţi la investire, paradoxal sfârşesc blestemaţi cu toţii, având convingerea intimă că ultimele două versuri ale poeziei lui Coşbuc ” Noi vrem pământ”, le-au fost scrise cu dedicaţie.

Nici primul preşedinte al acestei ultime perioade nu face excepţie, având chiar un ghinion în plus, fiind cel care a avut de făcut trecerea între bine şi rău. Şi pentru ca n-a fost prea hotărât asupra cărei lumi vrea să-i aparţină, sfârşeşte astfel, trist, cu o faţă de Joker, jumătate zâmbet, jumătate hâdă, fiind vinovat, în permanenţă, de toate relele din oraş.

Deşi bătrân şi obosit de atâta zbatere, încă mai are reflexul de a riposta. E drept, doar prin puterea vorbelor, care acum nu prea mai pot răni pe nimeni, mai ales în politică. Simte că nu mai are forţă, dar vrea totuşi să plece dincolo cât mai spectaculos. Iar dacă te uiţi mai atent la el, i-ai putea citi în ochi dorinţa de a proiecta pe cer semnalul, aşteptându-l parcă pe Batman sa-i curme mai repede suferinţa.

Nu că zic da' vreau să spun că

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.