Colivia de aur

O cunoştinţă de-a mea şi-a cumpărat un arici. Da, aţi citit bine. Un arici. Deja i-a pus şi nume. Îl cheamă Mitică. Mai are un pic cu dresajul, ca să poată răspunde când îl strigă la masă, dar în rest e bine. Întrebarea ce rămâne e : la ce naiba îţi trebuie un arici în casă? Că dacă n-o ai plină de insecte, greieri, viermi şi, ocazional, broaşte, şopârle sau şerpi de mici dimensiuni, nu-i văd rostul. Cică e născut în captivitate şi n-ar şti să se descurce singur în pădure… Ei aş, adică n-are instincte şi n-o găsi el o muscă-n jur… Ia să-i dai drumul în pădure să vezi cum face ţuşti! în primul boschet. Dar nu! Eu ştiu mai bine ce e bine pentru el. Pentru că chiar gândesc ca un arici.

De ce naiba ne place atât să chinuim bietele animale, doar pentru plăcerea noastră egoistă? Că altminteri, cam fugim de limitări şi închisori. Nu ne place. Nu suportăm. N-am vrea să stăm nici 5 minute. Chiar dacă acolo e all-inclusive şi cineva are în permanenţă grijă să ne dea mâncare şi apă. Şi asta nu-i de azi de ieri ci de pe timpul poveştilor, când se dădeau peste cap cavalerii să salveze prinţesele din turnul zmeului, chiar dacă ăla o ţinea doar în camere de aur şi-o îndopa numa haute cuisine.

Pe animale nu le întreabă nimeni. Mai ales pe cele ţinute în captivitatea extremă a apartamentului de bloc. Dacă le iei pe fiecare, toate ar avea ceva de spus, dacă le-am permite acest lucru. Dar nu se poate. Suntem prea evoluaţi ca să le înţelegem nevoile. Trebuie doar să zică mersi că le-am luat eventual de pe stradă sau de la adăpost şi le-am oferit o viaţă mai bună. În închisoare şi la cheremul nostru, dar clar mai bună. Atât de bună încât le obligăm să trăiască aşa cum vrem noi nu cum vor ele. Noi ştim mai bine cum e mai bine pentru ele. Noi putem gândi exact ca un câine, o pisică, un papagal, un hamster. Ştim perfect care le sunt nevoile zilnice. Şi-avem numai gânduri bune pentru ele. Chiar şi atunci când le castrăm. Un must have foarte indicat şi recomandat de specialişti. La oameni, acest lucru este o tragedie fără seamăn, ce lasă urme adânci pentru tot restul vieţii. La animale noi zicem că nu. Rămâne doar o mică cicatrice…

Îmi plac animalele la nebunie. Dar lăsate libere, în mediul lor natural. Aş fi de acord cu libertatea unei curţi de casă, fără cuşcă sau lanţ. Dar la bloc, mi se pare chin. Ne stricăm vieţile unii altora, animal-om, amăgindu-ne în final că facem o faptă bună. Pentru că oricum ai da-o, închisoarea rămâne închisoare. Prefer să umblu liber pe stradă cu salariul minim pe economie decât o viaţă cu de toate dar într-o colivie de aur…

14 Comments

  1. mihai vasilescu

    Du-te ba de-aici! L-ai intrebat tu pe arici si ti-a zis ca-i place mai mult sa moara de foame prin padure?

    Reply
    1. krantzro (Post author)

      Nu. Dar m-am întrebat pe mine dacă mi-ar conveni la pârnaie cu mese la ore fixe… Şi am primit răspuns un NU

      Reply
      1. mihai vasilescu

        @krantzro, dar intre parnaie si sa mori de foame in libertate?

        Reply
        1. krantzro (Post author)

          Ce-ţi mai place s-o arzi pe extreme 😉 Mori de foame în libertate dacă eşti prost. Şi-atunci cam ţi-o meriţi…

        2. mihai vasilescu

          @krantzoro, ariciul ala nu e nici destept, nici prost. Doar ca moare de foame prin padure, cu lunile. Acasa la prietenul tau huzureste. Deci?

        3. krantzro (Post author)

          Un arici cînd nu mănâncă cu lunile, înseamnă că e iarnă şi hibernează. Da acuma, dacă schimbăm animalu, tu ţii cu ariciu?!

        4. mihai vasilescu

          Wkrantzro, io tin cu prietenul tau. Te-ai gasit tu sa te iei de ariciul lui.

        5. krantzro (Post author)

          Da??!! Ei bine, atunci eu ţin cu Udrea. Na!

        6. mihai vasilescu

          @krantzro, inteleapta alegere. :))))))

        7. krantzro (Post author)

          Vezi? Ştiam eu că o să mă apreciezi la justa valoare…
          Auzi, ai idee, care e programul de vizite la penitenciar?

        8. mihai vasilescu

          Din ce stiu eu joia dimineata era voie. 😉

        9. krantzro (Post author)

          Dacă ai cumva drum pe acolo, spune-i te rog să mă aştepte. Mult şi bine…

        10. mihai vasilescu

          :)))))))))))))

  2. Pingback: Ice Age | Lumea lui Krantz

Nu că zic da' vreau să spun că

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.