Unde doriţi să vă refugiaţi?

Am tot citit zilele astea despre problema “refugiaţilor” şi mai peste tot, pe site-urile unde am intrat, curentul e simţitor unul de respingere al acestora. Considerîndu-se că problema e “de porc” şi nu ar fi cazul s-o facem “de oaie“. Fiecare trebuind să-şi mănînce chifteaua proprie. Că ne mai întîlnim la mijloc, la o shaormă cu de toate, asta e altceva. Chestie de opţiune şi nu de îndesat pe gît.

Cum e şi normal în astfel de cazuri, lumea se împarte. Iar prima opţiune aleasă şi cea mai simplă, e aia bazată pe sentimente. Sunt mulţi cei care refuză să privească la poza de ansamblu a problemei. Scoţînd la înaintare, creştini fiind, doar “omenia”. Presărînd în cale pozele clasice cu “puppy eyes”, făcute de jurnalişti avizi de premii Pulitzer. Şi lipindu-le de frunte celorlalţi, care văd problema altfel, etichete cu “xenofob” sau “rasist”. Plus chestia aia cu inflamarea inutilă şi muritul de grija altora, cît timp România nu e afectată real de problemă. Lasă-i tati pe alţii să-şi bată capul! Ce, eşti Dabija?

Înţeleg că spiritul de creştin milos şi povestea bunului samaritean face ravagii în conştiinţe. Dar nu ştiu cît de mult ar fi dispuşi, cei care o ard acum pe flower-power şi heal the word, să se dezbrace de cămaşa proprie şi să o ofere celor care ajung acum sub geamul lor şi cer peste noapte aceleaşi drepturi. Aşa, din faţa calculatorului, sorbind din ceaşca de cafea, departe de lumea dezlănţuită, totul pare mişto şi simplu de făcut. Like la mesajele cu: “Animalelor care sunteţi voi cei ce nu sunteţi de acord cu imigraţia“. Share la poze cu copii agăţaţi în sîrma ghimpată. Îmi schimb şi poza de profil pe FB. O scot pe aia în culorile curcubeului şi o pun pe cea cu fetiţa cu mîinile sus în faţa aparatului foto. Mai semnez şi-o petiţie online şi gata. Sunt ok ca cetăţean european. La urma urmei, fiecare vrea să arate cît mai bine în poză, nu? Că mai tîrziu, tot ei îşi vor exprima dezaprobarea pentru cerşetorii violenţi, care sar pe tine cînd te plimbi aiurea prin marile oraşe turistice, de parcă n-ar fi suficienţi cei de acum, asta nu contează. Important e ca acum să se rezolve pompieristic problemele reale sau create artificial de alţii.

Numai că pe niciunul dintre cei care-s pro, nu prea-i văd dispuşi să-şi facă nişte poze alături de cei de mila cărora plîng de zor. Nu-i văd înregimentîndu-se în armate de voluntari care să ia cu asalt centrele de “refugiaţi” pentru a le servi nevoile celor ajunşi acolo. Ei vor doar “să se facă”, “trebuie făcut”, “autorităţile au obligaţia“. Cum s-ar putea gestiona normal o astfel de criză, în condiţiile în care se apreciază că zilnic intră în Europa cîteva mii de “refugiaţi”, asta nimeni dintre susţinători nu specifică. Doar n-o să mă gîndesc eu la aşa ceva! Trebuie găsită o soluţie. Că altfel mor de mila celor 7 copilaşi care, uite, au scăpat teferi din valuri şi acum suferă din cauza birocraţiei. Legea referitoare la emigrare? Dă-o-ncolo! O bagatelă! Cine se mai uită la legi acum? Nu mai contează că vorbim de aceeaşi lege în faţa căreia, eu, dacă vreau să emigrez în altă ţară, trebuie să mă supun şi dacă nu îndeplinesc vreo condiţie sunt făcut instant pachet şi trimis ramburs de unde am venit. “Refugiaţii” au deja drepturi mai multe. Nu contează ce şi cum au făcut. Nu contează faptul că mulţi dintre ei forţează graniţele ca nişte infractori. Nu mai are importanţă că se cacă pe ele de legi locale şi vor să-şi aleagă cu de la ei putere destinaţia finală. Pentru că dacă aleg să facă aşa, ajunşi acolo unde vor, sigur se vor transforma în nişte cetăţeni model, numai buni de integrarea în societatea europeană. Care chiar are nevoie de ei ca de aer. Poluat!

Acum ei au drepturi că sunt “refugiaţi” şi ar cam trebui să li se permită orice. Dar oare dacă ar fi invers şi, prin absurd, ne-am refugia acolo la ei, ar fi ei la fel de permisivi cu felul nostru european de a privi lumea? Că noi acum ar trebui să-i înţelegem întru totul. Exact la fel cum au înţeles şi ei acţiunile semenilor şi poate fraţilor lor de acasă, care au decapitat turişti, jurnalişti şi alţi cetăţeni străini, sau au pus bombe aiurea prin lume şi se îndeamnă acum la şi mai mult. Asistînd pasivi la începuturile acelora şi încurajîndu-le poate activităţile. Că poate de aia au ajuns acum aici. Ca rezultat al propriei delăsări din propria ţară. Şi-acum fug toţi, care-ncotro ca potîrnichile. Pentru că, nu-i aşa, nu mai pot sta în căcatul pe care l-au făcut tot ei în casă.

Oricît ai vrea, nu poţi înţelege faptul că au ales tocmai Europa aşa, la disperare. Că fix aia le-a ieşit prima în faţa ochilor. Nu de alta dar, dacă fugi din calea războiului, ca refugiat adevărat, fugi alături la vecin. Cînd sare Vasile, beat rangă, cu cuţitu la nevastă-sa, aia doar nu pleacă la vară-sa din Canada. Ci trage la o vecină pînă se linişteşte nebunul. Altfel, totul pare o premeditare şi războiul doar un pretext pentru sporire a comunităţii arabe în mijlocul “infidelilor”. Ăia care, conform Coranului, ar cam trebui trecuţi puţin prin sabie dacă scot limba la Allah. Că la început, toţi îţi sărută mîna că i-ai scăpat din valuri. Iar peste timp, te obligă să le respecţi lor drepturile specifice, la tine acasă, blocînd străzile cît timp au ei treabă cu rugăciunea.

La urma urmei, dreptul celui de a fi împotriva imigraţiei forţate este egal cu cel al celor care o acceptă. Şi ca atare, legea ar trebui să fie cea care decide cum e corect. Nu pozele. Nu sentimentele. Ce le poţi dori celor care postează citate ale călugărilor tibetani, ce fac apel la compasiune şi înţelegere necondiţionată, cu orice chip, e doar să aibă parte de un spectacol de neuitat, sub balconul propriu, de genul celui de mai jos.

[iframe id=”https://www.youtube.com/embed/SJ0CfOi4tYM” align=”center” mode=”normal” autoplay=”no” maxwidth=”320″]

În ritmul ăsta, cred că n-ar strica să se înfiinţeze un call-center în ţarile de plecare. Bună ziua şi vă mulţumim că aţi sunat la serviciul de emigrări. Pentru Germania, apăsaţi tasta 1, pentru Anglia, apăsaţi tasta 2…. Alegi frumos, după preferinţe şi te prezinţi apoi civilizat pe malul mării, în zona de îmbarcare alocată. Vor şti şi cei de la paza de coastă unde să te remorcheze iar cei din port te vor aştepta cu actele gata completate. Doar pui degetul la semnătură şi gata! Nu-i aşa că ar fi o lume mai bună?

Viitor cetăţean al unei Europe unite. Cu Africa, cu Arabia, cu Orientul Mijlociu şi în general cu cine ar mai fi interesat.

Viitor cetăţean al unei Europe unite. Unită cu Africa, cu Arabia, cu Orientul Mijlociu şi în general, cu cine ar mai fi interesat.

Sursa foto

8 Comments

  1. dede cati

    Nu sunt xenofoba 100% ,doar 99% ,insa eu zic sa stea dracului in tara lor,si sa nu se mai dea loviti ,sa nu mai vina cu vrajeala asta de 2 lei ,ca ma ia cu capul .Si asa mi se pare ca am prea muti vecini in bloc ,daca mai vad si aratari de-astea prin oras cred ca ma gandesc serios la un cocteil moltov ,iar dupa asta vei auzi despre mine la stirile PRO-KKAT.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Eu unul n-am nimic împotriva venirii, cît timp totul este legal. Fiecare ar trebui să se poată stabili în lume, unde vrea. Aşa, forţat, pe hei rup că moare puradelu, am mari rezerve. Şi noi poate că am vrea cu toţii în America. Eventual la Las Vegas că e distracţie multă…

      Reply
  2. dede cati

    AAAA ,stai ca am idee unde trebuie cazati astia …In Catedrala neamului ,sau naiba se numeste …sa vedem daca la convine .

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Să vezi acolo lupte 😉

      Reply
  3. racolta petru

    Io-s gata să primesc un sirian în adopție. Dar să fie doctor, că-i deschid și un cabinet în apartament, să-mi trateze tot neamul. 😉

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Aia cu doctorii şi inginerii eu zic că e mai mult o legendă. Pe ăia i-au oprit la sursă. Ca să facă treabă cu cei rămaşi.

      Reply
  4. renata

    Încântător scris și cu umor, ca de obicei. Mi-e teamă că statutul de refugiat e egal cu cel de persecutat politic. De-aia sunt primiți „cu brațele deschise”, necondiționat. Parcă am auzit la radio că și noi suntem „capabili” să primim vreo câteva zeci de mii. Așa cum am fost capabili să-i cadorisim pe frații moldoveni cu grădinițe și autobuze pentru copiii lor care se descurcă mai bine pe rusește decât pe românește.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      “Braţele deschise” sunt ale politicienilor care sunt în stare să spună că se poate orice. Mai puţin chestia cu gînditul pe termen lung. Că pe omul de rînd nu-l întreabă nici Sulea dacă e de acord cu aşa ceva, asta e deja răsverificată. Şi oricum nu contează. Ce-ar putea şti un ciuri-buri de România cum e mai bine pentru un ciuri-buri din Siria?

      Reply

Leave a Reply to krantzCancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.