Minte de Galina

Practic, ziua de 9 noiembrie 2016 va rămîne în istorie marcată de două evenimente majore: pe plan extern, e data cînd marele Licurici a ieșit în public în chiloți de clovn cîntînd la trumpetă, iar la noi, e fix ziua în care Alina Gorghiu, într-un puseu de inteligență demnă de locul întîi cu coroniță la premiile Darwin, pe cel puțin trei ani,  a stabilit un nou record de penibilitate în politică. Demonstrînd celor care mai aveau ceva dubii, că poate da clasă oricînd în materie de ridicol mai tinerilor locotenenți Predoiu sau Bușoi, lăsați acum muți de uimire de marea maestră.  Că nu degeaba a rămas ea singura copreședintă a unui partid ce-și umple de rușine susținătorii și-l face pe Oprea, în momentele sale de disculpare, să pară un prinț al umorului fin. Iar unica variantă pentru acest gest care ar mai sta cît de cît în picioare, ar fi o perioadă de lehuzie extremă și inexplicabilă din care mama Alina pare că nu mai iese.

Multă lume a crezut că, după evenimentul anterior pe aceeași temă, cînd tot internetul românesc s-a crăcănat de rîs și a crezut că era de fapt cîntecul de lebădă al unei gîște politice, femeia a înțeles ceva. Dar cum în politică se dovedește că creierul e doar un organ oarecum indispensabil capului, se pare că pretențiile în această direcție ale unor oameni normali sunt mai inutile decît cuburile de gheață din paharul cu whiskey al lui Băsescu. Și apropo de Băsescu și de clipurile politice cu copii, barem acolo era unul pe bune. Natural și spontan din care toată lumea a înțeles la ce să se aștepte din partea lui dacă-i spui ceva ce nu-i convine. Îți trage una peste bot și gata. Trece mai departe. Pe cînd în cazul Alinei, totul e o miorlăială pe la uși, într-un aranjament cusut cu sfoară, pe care, după ce lumea o ia cu huo!, îl întoarce pe dos cum că chipurile a fost o glumă. De parcă fix după momentele ei cu stand-up ieftin și cu miros de mici tînjea o țară întreagă.

Așa că, cu nivelul ștachetei de ridicol zgîrîind pe dedesubt groapa Marianelor și cu dovada că se poate ajunge chiar și președinte al Americii indiferent de ce faci sau spui, Alina va putea da frîu liber sentimentelor. Și nu va mai fi considerat nimic ieșit din comun dacă microfoanele o vor surprinde la o chermeză povestindu-le, cu un pahar de Moet în mînă și arătîndu-le cu cealaltă colegelor Săftoiu, Pocora și Paul Vass despre cum e cu bărbații atrăgători cînd dai buzna în branșă: ”Când eşti vedetă, te lasă să faci asta. De fapt, poţi face orice. Poți să-i și iei de pulă!”. Drumul spre Cotroceni e deschis!

foto

8 Comments

  1. Renata Carageani

    Of, dacă ne uităm mai atent la tipologia doamnei Gorghiu, eu m-aș cam îndoi că e genul care zice „pulă”. Mai degrabă „cocoșel”.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Vezi-ți de treabă! Prima dată e mai greu. După aia merge de la sine. Și oricum am încredere că și poate. Prin ea însăși.

      Reply
  2. racoltapetru6

    Vedem că asta se cere în politică, nu numai la noi, ci și în cel mai democratic stat. Declarații pompoase și situații hilare.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Bine măcar că suntem în trend. Să nu ne facem naibii de rușine pe mapamond.

      Reply
  3. Mi Argo

    verva scrisului si mai ales aia cu pula, pandant reusit in trump trend, imi aduc aminte de petronia, inmiresmat fie-i aerul dislocat de trecere… oscarul lunii la categoria “politica vazuta prin coaja oului de strut” se decerneaza…. mmm… luiluilui?… krantz! ei da, ma asteptam eu…

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Din păcate nu știu cine e Petronia de care spui. L-am întrebat pe Sf.Google și mi-a adus ca răspuns o muceniță, o localitate, o mănăstire… Iar la chestia cu oul de struț, nu-ș ce să zic altceva decît că m-ai spart. 😉

      Reply
  4. Mi Argo

    petronia e din surorilemarx blog

    Reply
  5. Pingback: Iarna vrajbei proaste - Krantzblog

Leave a Reply to racoltapetru6Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.