După ce, timp de un an jumate, a tot pozat într-o nestemată a politicii de la noi, încercînd cu obstinație să se șlefuiască prin autofrecare în scaunele de protocol din cancelariile occidentale la care mai mult se autoinvita, prim-videaua țării a avut azi o ședință foto în care trebuia să strălucească mai dihai ca broșele de firmă din dotare.
Cum nu prea a avut loc de întors, după spusele gurilor mușcătoare de cur propriu, a încercat din răsputeri să-și convingă pozarii s-o prindă la photo-finish într-o postură cît mai favorabilă. Una în care, eventual, să nu i se vadă perlele din colțul gurii ce i se prelingeau la orice deschidere pentru a spune ceva.
Speranțe au fost pînă în ultima clipă. Mai ales cînd ai în jur doar campioni mondiali la curluntrism, iar măslina în plus e trăsătura de bază a caracterului oricărui fripturist ce se respectă. Dar n-a fost să fie!
Pe undeva, înclin să cred că madam D a presimțit momentul. Mai ales că a și preferat să-mbrace azi cămașa neagră-a morții, lăsîndu-se apoi ca frunza-n vîntu sorții. Aia care, după flash-ul blitz-ului final, a păstrat pentru posteritate poza de grup a ultimului guvern psd: un șirag de pietre de sticlă colorată, aruncat cît colo în glodul istoriei.
