Jurnal pă pandemie 3

Nu știu ce-o mai fi făcut Costache pe la ministerul sănătății de i-a mulțumit Ludovic pentru colaborare. Că doar o singură chestie iese la socoteală: înainte veneai la spital cu o boală și plecai cu alte 10 iar acum pleci cu 11.


După un început mai degrabă timid, SUA a ajuns China din urmă în clasamentul infectărilor cu covid. Practic, mâine va fi pe primul loc. Doar nu credea Xingping ăla că poate câștiga vreo întrecere în fața lu Trump. Mândră corabie, meșter cârmaciul !


Nea Donald de la Casa Albă a anunțat că tocmai a semnat un decret pentru 2,2 trilioane de dolari ca pachet de ajutor financiar. Ce înseamnă, dom’le, să fii tare-n pix. Și mă gândesc că dacă se enervează maxim, mai semnează un decret pentru un infinit de dolari. Și ne-a închis pe toți.


Nu știu dacă o fi de la zgomotul mănușilor de cauciuc frecate obsesiv, dar ce-am înțeles eu azi din mesajul de asigurare al președintelui Iohannis a fost: ”Suntem pregătiți, să moară Bibi!”


Din câte tot văd pe facebook, se pare că pînă la urmă, coronavirusu ăsta are și o parte bună. A transformat, peste noapte, ”șpăgarii ăia infecți și asistentele care se uită cu curu la tine dacă nu le bagi ceva în buzunar” în ”eroii care ne salvează”.
Bine, băi, Covide! Mai treci pe la noi!


Dacă te uiți la cifrele oficiale din India, raportate la pandemia în curs, ai fi tentat să crezi că noi, restul lumii, suntem niște tâmpiți. Investim miliarde în aparatură și echipamente, când, mult mai simplu, am putea lua niște cozi de mătură cu care să dotăm polițiștii. Practic, în acest moment, la câtă populație e în India, sunt mai puțini morți decât la noi iar printre cei infectați nu e niciun caz grav. Nu zic, or fi niște zeci de milioane rupți cu bătaia, care abia mai răsuflă, dar, slavă Krishnei, nu de la Covid.


La meteo tocmai au anunțat vreme frumoasă și vremuri de tot rahatul. La naiba! Nici nu știu cum să mă îmbrac acum dacă o fi ies până la magazin.


Văd că multă lume e nemulțumită de stilul de comunicare al ministrului Vela, care îți transmite aceeași siguranță și încredere ca un nou fond de investiții administrat de Vântu. De parcă nu s-ar vedea de la o poștă că stă funcția pe omul ăla ca pe gard. Dar nu cred că mai avem ce face. Ăștia-s caii, cu ăștia defilăm. Că i-om pune la caleașcă sau la dric, e cum ne-o fi norocul. Oricum suntem fiecare pe cont propriu.


După ce a înțeles că latră degeaba și că feblețea lui, Arafat, va rămâne ce e acum, adică șeful la izolete, mai nou, Victor Ponta se plânge că n-avem și noi un Churchill care să ne spună frumos la radio: ”Stați naibii în casă!”. Poate că dacă ar mai pune mâna și pe-o carte, dacă tot stă izolat în casă, și n-ar mai sta cu ochii numai în Netflix, ar afla că nu are cum să iasă vreodată un Churchill din troaca lor politică în care se complac și se-mproașcă unii pe alții cu lături în fiecare zi.


Iohannis a promis că după ce trece vâjul, va face o analiză la sânge a sistemului de sănătate de la noi. Eu cred că ar trebui să se apuce de acum. Nu de alta dar, cu toate infectările, decesele și dezertările în masă ale cadrelor medicale s-ar putea să nu mai aibă cu cine discuta.

Nu că zic da' vreau să spun că

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.