Mă uitam la ședințele de guvern televizate în direct, cele unde gârâie Orban de competență absolută, multilateral exprimată, cum mișună într-una printre yesmen-ii agățați pe acolo, un Gigel, cu aparatul foto.
Se întinde, se apleacă, apare de nicăieri, se bagă printre ei, ca chilotu-n cur, doar-doar de-o prinde cadrul vieții. Știți voi, cel cu mia aia de cuvinte care spun toate că oamenii ăia trudesc zi-lumină, ca să fie pâine. Și nu stă o clipă cât durează ședința cu public.
Mă întreb la ce dracu o fi nevoie de atâtea poze? Că mai ai în plus și înregistrarea video și aia cred că din cel puțin trei unghiuri diferite. Înțeleg să faci 4-5, de aducere aminte, hai, 10, să fie acolo, că poate l-a prins pe vreunul în gros-plan cu cariile expuse sau cu părul din nas lăsat la liber sau, doamne ferește, vreo ministră cu restanță la epilat mustața. Deși, acum, cu măștile astea pe fețișoarele lor de experți, s-au scos toți.
Dar ce faci cu restul până la sută? Cer rudele miniștrilor să aibă și ele o amintire cu curul cel mai sus pus din istoria familiei? Sau e vreun Instagram, cu circuit închis, al guvernelor lumii, în care pițiponcii conducători se bat pentru like-uri?
Ce plugin ai pentru views?
Post Views Counter