Ori paranghelie, ori infirmerie!

Băi şi nu ştiu cum s-au legat iţele şi s-au despărţit apele, da uite c-am ajuns în momentul în care, în loc să se gîndească la concedii şi vacanţe, o lume întreagă stă cu sufletul la gură. Aşteptînd un 1 iulie cum n-a mai fost vreodată. Pentru că fix la acea dată, după spusele multor clarvăzători cunoscători atoateştiutori, ar cam fi momentul pentru începutul unui nou război mondial. Mă rog, nu cu arme şi cu bombardele. Ci cu ceva şi mai nasol. Ce afectează pe toată lumea. Chiar dacă stai la mii şi mii de km distanţă. De care scapi neafectat doar dacă eşti în situaţia în care frunza cu care-ţi acoperi socoteala, poate deveni instant monedă de schimb pentru orice şi cea mai mare cucerire a tehnicii la tine în sat e ţuflica cu săgeţi otrăvite.

Asta fiindcă Grecia, rămasă aceeaşi Elenă cu ochi dulci, şi-a cam pierdut influenţa în faţa lu Paris. Cel care nu mai vrea să pună botul la farmecele oarecum trecute ale dînsei. Sătul pesemne şi el de mofturile şi spargerea în figuri a unei întreţinute. Care-o tot ţine dintr-o paranghelie într-alta, de la kalimera pîn la kalispera, pe banii creditorilor. Lăsînd să se adune ditamai maldărul de vase nespălate în chiuvetă şi umplînd podelele de cioburile farfuriilor sparte în timpul dansului. Crezînd că o simplă ţuguiere a buzelor, lăsînd să şuiere mieros printre ele un: “Tati, o laşi tu pe fetiţa ta să se arunce sub tren ca Karenina?” ar rezolva problema.

Ideea e că bietul Paris, galanton cu femeile cum îl ştim şi oarecum obişnuit şi el cu vinişorul şi programul de lucru redus, ar cam fi dispus s-o ţină langa. Numai că, tu-i halkidikili mă-sii, l-a pus naiba să-i promită conciergeristei de palat, o teutoancă blondă ce l-a cucerit cu personalitatea ei, mai ales cînd îl strîngea de ouă într-un moment de tandreţe, că va lua atitudine. Şi nu prea e loc de-ntors. Nu de alta, dar chiar are dreptate madama: a fost angajată să ţină evidenţa lu cine intră şi cine iese şi a ajuns să rînească după toţi. Unde mai pui că mai are şi susţinerea celorlalţi locatari din palat. Sătui şi ei de lipăitul continuu de şlapi  şi de dîrele de nisip de pe scări, lăsate de Elena cu cetele de petrecăreţi.

Pe terasa însorită din casa Elenei, zaiafetul continuă. Ameninţaţi cu evacuarea, grecii şi-au mai turnat un pahar de ouzo şi s-au întors pe partea cealaltă. Să-i prindă mai bine soarele, pentru un bronz uniform. Întrebîndu-se rîzînd unii pe alţii, între două îmbucături de feta: “Ei, palikare, şi ce faci de ieşire?” Mai toţi indiferenţi la ce va fi să fie. Că doar nu s-o rupe lumea în două. Au văzut ei colosul din Rodos năruindu-se şi nu s-au speriat. Să-şi facă griji acum pentru o biată monedă? “Hei, Zorba, ia cheamă băieţii cu bouzukile şi daţi-i drumul la dans!”

Pe undeva au şi grecii dreptate. Păi s-au spetit muncind atîtea mii de ani ca să aducă civilizaţia lumii de la stadiul de peşteră la Parthenon. Şi-acum pentru cîteva zeci de ani de hodină, să-şi mai tragă şi ei niţel sufletul, le sare toată lumea la gît. Ce nerecunoscători! Ruşine!

grecia

Sursa foto

5 Comments

  1. july

    Se lasa cu paranghelie si cazacioc. :)))

    Reply
    1. krantz (Post author)

      E posibil. Putin e cu balalaika pregătită.

      Reply
  2. calinakimu

    “Chelaidiste oreamu pulachia…chelaidiste…” spune un vechi cantec elen. De ce nu?! In Grecia ti se taie cheful de munca…Soare, plaje, apa, albastru “a la grek”, lemonia…traghudia…”na zisis cehe na procopsis…anta prokopsis, na me ftisis “. Asta pentru cine stie greceste.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Hai că aicea m-ai închis. Am înţeles ceva ceva la pulachia da la restu îs clei.

      Reply
      1. calinakimu

        Pulachia inseamna… copilasi. Am crezut ca sti putin greceste…?!

        Reply

Nu că zic da' vreau să spun că

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: