Val de îngrijorare la Stockholm. Cărtărescu şochează mediul academic: “Am descoperit că-mi place mai mult fizica. Metafizica.”
În urma publicării ultimei lucrări a lui Mircea Cărtărescu, Solenoid, membrii academiei regale suedeze, care decernează premiile Nobel, nu se pot decide la ce categorie să o nominalizeze. E un tratat de fizică sau, ca de obicei, încă o încercare literară de-a lui Mircea de a face primul milion de dolari din scris?
O sursă din anturajul comisiei a precizat că dificultatea vine pe de o parte din titlul ales de autor, care crează confuzie din start, cît şi din declaraţia ulterioară a acestuia, care a lăsat impresia că ar fi vorba şi despre arhitectură în construcţii. Categorie la care Nobelul nu se acordă. Comisia se chinuie şi acum să descifreze mesajul autorului despre lucrarea sa: “Aș vrea să vă rog să aveți răbdare cu această carte. Este o carte mai ciudată, mai specială. E o carte care începe pe la pagina 250 așa. O să mă întrebați ce se întâmplă până acolo. Până acolo sunt schele. Ideal ar fi ca dvs. s-o citiți în exact același timp cât a fost scrisă cartea, adică în cinci ani de zile.“
Sursa citată a ţinut să menţioneze că: ” E imposibil să ţinem cont de sugestia autorului. S-o citim în 5 ani !?! Nu se poate aşa ceva! Avem familii acasă, avem probleme serioase cu emigranţii, nu ne putem lungi atît. Cred că pînă la urmă o vom încadra, ca de obicei, la “şi altele“
În cercurile literare de la noi, se spune că Mircea Cărtărescu ar fi recunoscut într-un grup intim: Am încercat de data asta să merg pe principiul “Think big”. Aşa că am scos o carte mare. Dacă nici la 840 de pagini, cu coperta broşată, nu sunt mulţumiţi, să-şi bage Nobelu ăla undeva. Metafizic vorbind. Iar de n-o fi nici acum să cîştig, mă las de literatură şi mă apuc de crescut melci. Şi rezov măcar problema mîncării. Că din scris, mori de foame în ţara asta!
P.S. genul programului: pamflet, da?
