Miorita

Incet, incet, zgomotele campaniei electorale se estompeaza si intra, firesc, in istorie. Cu toate ca inca se mai ling rani, se fac analize si se cauta vinovati, viata merge inainte. Fanii perdantului accepta si ei realitatea mai mult sau mai putin convinsi. Pentru multi, concluzia e deja clara, alimentata de acceptarea fatalitatii, ca neam: “Mare branza n-o sa faca nici asta!”.

E foarte simplu sa avem parte de acelasi sfarsit trist de Miorita, cat timp vom ramane sprijiniti in toiag, cu gandul aiurea la braul de lana, privind impasibili la lupii ce se infrupta continuu din bunurile stanei. Noroc cu cainii astia noi de la DNA care au inceput sa muste aprig din haita lupilor, fugarindu-i pana la padurea cu zabrele.

Avem totusi o sansa sa schimbam finalul baladei, mai ales ca, de data asta, baciul e unul german, care vrea sa ne arate ca putem sa facem si altceva decat branza pe care, desi buna uneori, o punem mereu in burduf de caine. Sigur suntem in stare sa facem si cascaval sau, de ce nu, chiar svaiter. Procesul e putin mai complicat si dureaza mai mult. Da’ si cand gusti ce-a iesit…

Nu că zic da' vreau să spun că

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.