Revine în atenţia noastră campania aia cu “vai de mine, port haine care-s făcute de copiii din Bangladesh“. Numai că acum se pune accentul pe preţ. Daaa! Se pare că marii vînzători sunt puţin disperaţi că profiturile li s-au cam redus dacă tot vînd la preţ de nimic cîrpele frumos cusute şi ştanţate cu cine ştie ce brand. Aşa că ce-ar fi să sensibilizăm puţin populaţia? Să se simtă şi ea şi să nu mai ceară atîtea reduceri. De parcă dacă s-ar plăti mai mult pe un tricou, banii s-ar duce brusc în nivelul de trai al celor pentru care croitul rochiţelor nu e o joacă de păpuşi, ci pur şi simplu viaţă reală.
Ce-mi place la experimentul de mai jos e că se reuşeşte, foarte simplu, luarea banilor fără nicio problemă. Gratis. Ca de obicei, povestea spusă contează. Vă e milă? V-am luat banul! Hahahahahaha!
foarte frumoasa campanie 😀
Aşa ziceam şi eu. Numa că pe cît de frumoasă pe atît de inutilă. Cel puţin pentru croitori.
Ce-i aia milă?! Se mai foloseste cuvântul… cred prin biserici, unde este o cutie în care se pun bani pentru popă?!
Exact. Şi prin campanii din astea care şochează.
Din fericire nu poate fi manipulata decat prostia…din nefericire este majoritara…