Minune! Ficusul vorbește!

Nu  știu dacă printre sutele de mii de rugăciuni rostite la moaștele de sezon, n-o fi frecat și vreunul, din curiozitate, o poză cu președintele, sperînd să mai apuce ziua cînd acesta va începe să vorbească. Cert e că, după cele văzute în ultima perioadă, primul gînd te duce la o minune.

După aproape doi ani de tăceri sugestive, timp în care jurnaliștii ar fi omorît pentru o frază cu cuvinte de-ale lui, toate glumele cu muți au fost întoarse pe dos de la atîta purtat iar în loc de sintagma: ”Cînd o zbura porcul!” practic se putea folosi cu ușurință: ”Cînd o vorbi Iohannis!”, președintele pare că și-a dat drumul la gură. Comportîndu-se parcă precum colegul Einstein (vorba mazilitului Zgonea), care pînă la o anumită vîrstă a vorbit în rate, justificînd apoi că n-a avut nimic important de spus pînă atunci. Iar momentul unui adevăr rostit cu tărie de marele savant, cel cu ”Supa asta e prea fierbinte!” e fix la fel cu cel al fizicianului nostru: ”Nu voi desemna o persoană urmărită penal sau condamnată!”. Chit că asta a declanșat o reacție în lanț din partea celor pentru care mustața, aroganța și tupeul sunt mai ceva ca aerul.

Iar acum, dacă tot a făcut primul pas și a văzut că nu doare, ba chiar îi mai și place, președintele pare din ce în ce mai slobod la gură. Și de unde pînă acum ținea doar discursuri citite, interesante și pline de sensuri ca un mop folosit, lăsînd să se înțeleagă că situația îl preocupă și e urmăribilă, acum, sărind suspect de sprinten pentru gabaritul său în extrema cealaltă, nu pierde niciun prilej de a comenta pentru veșnicii cărători de microfoane sinteza zilei. Nu contează că e fix înainte de o decolare, după o ședință la Bruxelles, la aeroport abia sosit acasă, la un forum, la palatul Cotroceni, la o tăiere de moț, la o instalare de Windows. Practic acum are mereu ceva de spus și de adăugat, indiferent de tema săltată la fileu de jurnaliștii scoși din foame, ce se văd acum nevoiți să facă ore suplimentare așteptîndu-l să apară pentru un alt breaking-news și să-și cumpere telefoane cu camere mai performante și memorie mai multă.

Și după ce trec repede peste răspunsurile despre UE, NATO, refugiați, terorism și alte daravele ce nu interesează pe nimeni, se ajunge inevitabil la momentul temelor interne. Acelea la care președintele începe o ușoară rotire de ciocan în dreptul dinților celor obișnuiți și antrenați pînă acum cu strămoșescul: ”ba p-a mă-tii!”. Făcîndu-i parcă chiar plăcere să dea și cu bățul prin gardul de după care alde Dragnea, Ponta, Tăriceanu și Băsescu umplu de bale și de lătrături lanțurile ce par a se strînge din ce în ce mai mult în jurul parului. Neuitînd, bineînțeles, ca la final, după nenumăratele exersări la oglindă și crezînd că și camera îl iubește, să afișeze zîmbetul său inconfundabil de exponat al muzeului Madame Tussauds. Unul care, de cele mai multe ori mai fals decît o bancnotă de 33 de euro, în afară de reclama gratuită făcută medicului său stomatolog, înmoaie doar genunchii prezidențiali ai doamnei Carmen.

Poate că mulți vor spune, fără să greșească, că totul e doar campanie electorală. Fiind de așteptat ca, după ce se realeg apele murdare din parlament, omul să reintre pe orbita palatului său de unde va urmări cu preocupare și interes chestiile din jur, punctînd plicticos doar în momentele din agenda unui președinte cu rol de ficus. Iar aceste ieșiri, aparent necontrolate care nu par a-l caracteriza pe domnul președinte, să fie doar un gest de recunoștință. Unul întors, ca un favor, la adresa celor care acum doi ani i-au pus pe dinainte tava cu jăratec, ce l-a transformat dintr-o mîrțoagă fără viitor uitată prin curtea partidului în ditai armăsarul năzdrăvan. Unul ce ne-a tot arătat pînă acum doar ce ușor poate zbura peste mări și țări.

krantz_iohannis_ghinion_b

foto

Facebook Comments

6 Comments

  1. racoltapetru6

    I se șoptește în cască. Doar zâmbetul e al lui.

    Reply
    1. krantz (Post author)

      Și ăla pare șoptit. Sau mai degrabă lipit.

      Reply
  2. Mi Argo

    opt ani de basecsu au facut din români oameni cu un plus de galagie in cap. din toti romanii autohtoni.
    peste toate claxoanele, vasele cazute, farfuriile sparte, vocalizele a3, vanghelismele, urletele parlamentare etc etc. si-acum, cu iahannis, putina liniste care scade un picutz din hiper-excitatia zgomotoasa zilnica, strica? nu mai stim cum e?

    Reply
    1. krantz (Post author)

      E o expresie la noi: ”tonul face muzica”. Deci contează și cum cînți. Iar românii, oameni amatori de petreceri, ard de nerăbdare să danseze. Ok, Băsescu o lălăia numai pe manele stridente care oripilau urechile. Dar cu Iohannis, cum să dansezi pe silent?

      Reply
      1. Mi Argo

        ca un surd. iar ca un orb, pacino & leonard cohen cel veșnic

        Reply
  3. Pingback: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris - Krantzblog

Nu că zic da' vreau să spun că

%d bloggers like this: